Poezii din volumul ”Sentimente”

În fotografie este Cristian Sincovici, directorul Editurii Mega din Cluj-Napoca.

Cea de-a treia ediție a concursului Primăveri ludușene a fost dedicat lui Antonio, Raoul și Robert Kerestesi, plecați prea repede dintre noi.
Prima parte a volumului ”Sentimente” conține ultimele poezii ale lui Robert, iar grafica este realizată de Raoul.

Sentimente

Culorile toamnei s-au dus pe aripi de vânt
Lumini perisabile în freamătul genunchilor pe plajă,
Exotice gutui pângărite pe tăvi adânci
Cu inocențe albe de falnici hulubi.

Culorile toamnei s-au dus pe aripi de vânt
Precum hiene râzând de tinerețea noastră
Lăsând în urmă salturi de spaime efemere și vis
Muzică a câmpiilor adormite pe sânii rotunzi.

Fulgere aleargă cu venele tăiate-n grabă
Irezistibile porniri spre cetatea nopții calde,
Culorile toamnei s-au dus pe aripi de vânt
Și viața e scara pe care în vie o uiți...

Robert Kerestesi


Elena Kerestesi, mama celor trei băieți talentați și dispăruți dintre noi

Partea a doua a volumului conține poeziile tinerilor ludușeni.




În noapte...

Pustiu...
Doar ochii de pisică se văd în noapte,
Târziu...
În depărtare, jalnic, aud sunete deșarte.

Sunt stele...
Încercuind luna, falnică, măreață.
Sunt ale mele...
Presar cu dulce-n gând, pofta de viață.

E luna...
A nopții, târzie crăiasă
E regina...
Pe harta nopții mănoasă.

Un pas...
Și-apoi tot amarnic tropotul,
Un glas...
Și-apoi îndulcind tot corul.

O oră...
În noaptea târzie,
O soră...

Oana Sicobean
cls. a VI-a, Gheja



Aici

Aici sunt mulți ce vor să pară
Zdrobiți de-o viață chinuită
La fel ca un foc care se-avântă,
Dar uită să se-aprindă.

Sunt mulți ce n-au nimic de spus,
Dar ei vorbesc întruna
La fel ca soarele apus,
Ce fuge când apare luna!

Aici mulți au mândria lor,
Uneori chiar prea mare...
Vorbe negândite apar,
Apoi se pierd în zare...

Andrei Dorin Brudan
cls. a IX-a, Luduș

Poezii din volumul ”Stropi de suflet” (2)

Apus

Când soarele-și retrage razele arzătoare
Liniștea începe ușor să se strecoare;
Norii se topesc într-un oranj aprins
Iar stelele răsar pe cerul încins.

Văpaia de foc și lumină
Ce a-ncrustat pe cer brazde sângerii,
Coboară încet de-a lungul zării,
Stingându-se în apa cristalină.

Totul e înconjurat de o liniște divină
În această armonie de culori.
Și iată! Dumnezeu a adăugat o lună plină
Vegheată mereu de albele flori.

Luna e acum stăpână pe deplin
Pe bolta cerească, acolo sus, sus...
Iar soarele a coborât atât de lin,
Lăsând în aer încă aroma dulcelui APUS.

Sorina Puiac
cls. a VI-a
Școala Generală Ioan Th. Olteanu
Gheja-Luduș

Furtuna

A mai trecut o zi din viața asta scurtă.
S-au mai scurs niște ore din viața asta crudă.
Astăzi soarele n-a strălucit,
Nici măcar n-a răsărit,
Ci s-a ascuns printre nori,
De teamă, de noi,
Iar norii au invadat cerul, cândva senin
Și totul s-a întunecat, până și zâmbetul Lui divin.
Și-a început o ploaie cu picuri foarte mari
Ca niște lacrimi de mărgăritar,
Apoi s-a transformat în uragan,
Într-un infern unde sufletele sufereau.
De atunci soarele nu s-a mai ivit nicicând
Ș cerul a rămas plângând.

Alexandra Raluca Potocean
cls.a IX-a D
Grup Școlar Industrial Luduș

Poezii din volumul ”Stropi de suflet”

Familia de stele

S-a stins puterea nopții
Și soarele a răsărit.
E atât de mare,
Parcă ar fi un uriaș în zare.
Porumbeii aurii
Sunt micii lui fii.
Soarele grădină are,
Cu nuferi de aur în zare,
Are și-un glob de smaralde,
Raze de lumină calde cad pe globul său,
Iar fratele său,
Curcubeul colorat,
În culori iar s-a-mbrăcat
Și cum ploaia a încetat
Pe cer s-a-nfățișat,
Iar sora sa
Vestita stea, luna
E atât de mică
Parcă ar fi un glob de sticlă,
Un mândru nufăr argintiu,
Un mic licurici zglobiu.
Mărite rege, noi îți mulțumim
Pe tine te preamărim
Căci lumina ta caldă
Lumea-ntreagă o scaldă
De întuneric o ferește și cu dragoste-o-ncălzește.

Aurica Raluca Iacob
cls. a VII-a
Școala Generală nr.1 Luduș


Somn

Ai încercat vreodată,
Numai din curiozitate,
Să stai și să observi
Dansul măiastru al aburilor
Din ceașca albă,
Să simți mișcarea lichidului mângâindu-ți fața,
Să încerci să-i străpungi transparența,
Legănarea calmă, afundarea neagră.
Să încerci să vezi
Lumina întunericului străpungându-l,
Când în cameră singurul lucru,
Singurul lucru viu e flacăra lumânării,
Să-i observi transparența vie,
Să simți plăcerea ce te străpunge
În raze largi, dar tot atât de subtile.
Ai suspinat în așteptarea clipei?

Flaviu Alexandru Colțea
cls. a XII-a A
Grup Școlar Industrial Luduș

Poezii din volumul "Plimbare prin lumea poeziei" (5)

Regret de despărțire,
regret de împăcare

Când o să te văd...
O să mă prefac oarbă.
Când o să-mi vorbești...
O să fiu surdă.
Când o să mă atingi...
O să fiu imună.
Când o să vrei să mă adori...
Am să te resping.
Când am să vreau să te ating...
Am să mă abțin.
Când o să vreau să-ți vorbesc...
Am să tac...
Când o să vreau să te privesc:
Nu am să pot,
Căci nu am cuvinte să îți spun
... Ce-mi doresc...

Mihaela Roman
cls. a VIII-a
Școala Generală Ioan Th. Olteanu
Gheja-Luduș


Căutare

Oriunde privesc
Văd forme și culori străine
Închise într-un joc
Al imprevizibilului.

Din curgerea timpului
Am creat o formă
Și-am ales o singură culoare
Ce poartă amprenta sufletului meu.

Sâmpetrean Felicia
cls. a IX-a seral F.R.
Grup Școlar Industrial Luduș

Poezii din volumul "Plimbare prin lumea poeziei" (4)

Mama

Vino! Și mantia ta de lumină... acoperă-mă cu ea
Vino! și din suflet, curmă durerea mea
Ești un suflet curat, cu ochii plini de-nduioșare,
Cu un simplu sărut, alungi orice îngrijorare.

Ai un suflet curat și fața luminândă,
Ai marea în ochi, privirea-ți e blândă.
Ești un înger fermecat, coborât din ceruri pentru mine
Și oriunde plec... ce văd îmi amintește de tine.

Ești soarele în sufletul meu plin de teamă...
Tu... tu ești totul pentru mine, scumpa mea mamă,
Și-mi faci drum prin pădurea vieții,
Mă călăuzești în anii tinereții.

Un freamăt dulce, un fior rece,
Dar... o văd și tot răul îmi trece,
Eu țin la tine... mamă dulce
Că ai purtat viața ca o cruce.

Soporan Valentina
cls. a VIII-a
Școala Generală Ioan Th. Olteanu
Gheja-Luduș


Când lumea-ți cade la picioare

Ce încercați să-mi demonstrați?
Că sunteți stele vii și oameni luminați?
Degeaba, în voi nimic nu e strălucit și perfect!
Praf arunc pe voi și vă transform într-un gând infect,

Îmi contrazic ideile-mi nebune provenite din acest gând,
Mă amețesc la infinit și, plângând,
Mă aplec spre voi și iar,
Cu ochii stinși, plini de amar,

Lacrimile mi se pierd în trupul uscat și pustiu
Și-ncep să suspin în sufletu-mi viu!
Dar ce regret se strecoară în acest biet suflet tânăr!
M-am uitat la voi dar... în zadar...

M-am ciocnit de trupurile voastre de strigoi
Și tot ce pot rosti e :”Suflete moarte, mi-e scârbă de voi!”

Rotar Flavia Eliza
cls. a X-a A
Grup Școlar Industrial
Luduș

Poezii din volumul "Plimbare prin lumea poeziei" (3)

Fluturele

Am văzut fluturi în zbor.
M-aş face un fluture uşor
Să mă înalt până la cer,
Şi să zbor în eter.

Aş zbura din floare-n floare,
Aş cunoaşte toţi fluturii,
Aş zbura în jurul păsării,
Aş zbura până la soare.

M-aş face un fluture gentil,
Aş avea un suflet de copil,
Aş merge în ţările calde,
Aş fi bucuros şi aş râde.

Aş vedea florile zâmbitoare,
Aş da de ştire
Florilor când vin zile grele
Şi aş înveseli toate ţările.

Katona Matyas
clasa a V-a C
Şcoala Generală nr.1
Luduş


Copiii nimănui

Sunt singuri, trişti şi părăsiţi,
Nu au nici mamă şi nici tată,
Sunt ei, copiii nimănui,
Din lumea asta întreagă.

Privesc mereu în urma ta,
Aşteaptă-o vorbă, poate
O mângâiere, un cuvânt
Şi pleacă mai departe.

Nimeni din lume nu-i iubeşte,
Nimeni nu-i vede lăcrimând
În aşteptarea unei noi speranţe
Şi-a unui nou început.

Un soare blând va răsări
Şi pentru ei odată,
Pentru copii nimănui
Din lumea asta-ntreagă.

Simon Cornelia Anca
Clasa a XII-a D
Grup Şcolar Industrial
Luduş

Poezii din volumul "Plimbare prin lumea poeziei" (2)

Îndoiala

Petalele de foc au înflorit pe cer,
Fiecare rază ascunde un mister,
Câteodată stau şi mă întreb
Cu gândul dus:
"Va răsări vreodată soarele dinspre apus?"
Orizontul ar fi rece şi teama ne-ar ajunge,
Soarele pe boltă petalele şi-ar strânge...
Dar se uită tandru şi parcă mi-a zâmbit,
Iar eu mă întreb:
"Va apune vreodată soarele la răsărit?"

Biro Loredana
clasa a VII-a B
Şcoala Generală nr.1
Luduş



Iluzie

Eşti tu o fiinţă umană?
Sau eşti un înger căzut din cer,
Care-şi respectă misiunea cerească?
Venit-ai tu, oare, doar să mă salvezi
Din dureroasa mea cădere spre infern?

Eşti tu înger venit în ajutorul unui suflet
Plin de ură şi de tristeţe care tinde să-şi piardă
credinţa
Între atât venin şi răutate?
Oricine ai fi, eşti mai mult decât salvatorul credinţei.
Mi-ai readus zâmbetul pe buze,
Ce-i drept, şi lacrimi pe obraz!

Sunt plină de mine însămi, mi-am recăpătat
Curajul şi respectul faţă de sine!
De mult n-am mai avut astfel de sentimente!
Sunt din nou eu, nu acea tânără fără sparanta,
Fără scăpare din drumul spre NIMIC!

Sau eşti un vis de mult dorit
De-abia acum ajuns realitate?
Eşti tu om, eşti tu fiinţă umană?
Sau, oh nu... eşti tu oare, doar o iluzie...?

Rotar Flavia Eliza
clasa a X-a A
Grup Şcolar Industrial
Luduş

Poezii din volumul "Plimbare prin lumea poeziei"

Pace

Dumnezeu împarte pace în lume!
Fie pacea ta, pacea lumii vulnerabile,
Trimițând la oameni și copii pace.
Să plutească pacea ta peste lumi păcătoase!

Te rog trimte-mi pace și iertare!
Pace! Peste zile, când sunt vulnerabil,
Dă-mi bucuria și zâmbetele Tale.
Pace să dai și iertare!

Koblos Lehel
cls. a VIII-a
Școala Generala Petofi Sandor, Roșiori-Luduș


A mea e om!

A trecut aseară-un domn
Și m-a-ntrebat cine e mama.
Eu i-am răspuns pe-un aspru ton
C-a mea nu-i Maică,
C-a mea nu-i mamă,
A mea e om... a mea e om...

Și-am văzut-o ieri plângând,
(Și-am tăcut o săptămână.)
Dar lacrimile-i nu-s de somn
Și nicidecum
De voie bună...
Ci sunt de om, ci sunt de om...

Poate că domnul acela
Nu a-nțeles... Ce-am vrut să spun
Poate nici voi nu înțelegeți,
Dar ce contează... Chiar acum
O s-o privesc, o s-o sărut...
Ea, mă-nțelege pentru că-i mama,
Ba chiar mai mult,
Pentru că-i om!

Puiac Adela
cls. a IX-a D
Grup Școlar industrial Luduș