Poezii din volumul ”Stropi de suflet” (4)

De ce?

De ce scriu aceste rânduri?
De ce aici cuvintele se scriu cu lacrimi?
De ce mă înec în patimi?
Să fie oare... numai gânduri?

De ce viața e înșelătoare
Atunci când inima-ți tresare?
Dragostea nu mai apare
Și toți, pe loc ar vrea să moară.

De ce sufletul pătrunde
În tristeți și în dezamăgire?
De ce nimeni nu răspunde
Când toți avem aceeași fire?

Noi doar ne amăgim
Când spunem că totul va fi bine.
De ce oare încercăm să fugim?
Cred că știu... de iubire.

De ce, de ce trăim
Dacă nu putem să iubim?

Adriana Milășan
cls. a VII-a A
Școala Generală nr.1 Luduș


E greu...

E greu să pășești pe drumul fericirii?
E greu să ai floarea mântuirii?
E greu să crezi în Hristos,
Când știi că ești păcătos?
E greu să treci peste toate,
Când știi că nu ți-e aproape?
E greu când nu ai putere
Și nici nu îndrăznești a cere?
E greu, dar... se poate,
Când știi că îți e aproape.
Nu poți să Îl ții legat,
Dar poți să te scapi de păcat.
Poți să ai floarea mântuirii
Când știi drumul mântuirii,
Când știi drumul fericirii,
Când știi că ești păcătos
Și știi să crezi în Hristos.

Alexandra-Maria Chiorean
cls. a IX-a B
Grup Școlar Industrial Luduș

Poezii din volumul ”Stropi de suflet” (3)

Întâlnirea

Pe o mescioară
La noi în cămară,
Musafirul nedorit
Din nou a venit.

Ronțăie în grabă mare,
Ce găsește-n a sa cale.
Face galerii în grindă,
Chiar și-n scândura din tindă.

Mieunel acu-l zărește
Și cu patimă-l pândește.
Pune gheara ascuțită
Pe ființa îngrozită.

Șoricioaica speriată
Îi spune îndată:
- Îndurare! Îndurare!
Vreau să-ți cer frumos iertare.
Că m-așteaptă acasă
O familie numeroasă,
Să le duc de cină,
Poate brânză, ori slănină.

Oana Sicobeanu
cls. a V-a
Școala Generală Ioan Th. Olteanu
Gheja-Luduș


Între mine și voi

Ce să aleg?
Altarul de oțel ce doare de fiecare dată când îl cred,
sau libertatea ce mă lasă să creez?
Ce să aleg?
Credința lor cea scurtă, sau gândul de copil prea învechit?
În ce să cad?
În cea mai neagră promisiune,
sau în dorința de a crede îm Infern?
Unde să trec?
Alături de-adevăruri mereu prezente și perfecte,
sau să mă las de partea celor slabi?
Ce să pătrund?
O lume-nchisă, repetată,
sau să mă las chiar eu cel repetat?
De ce să plec?
Ca să pătrund morminte și să încalc conflicte,
sau din plăcerea să devin pământ?
Cum să-nțeleg?
Că viața i-o-ntâmplare,
sau că-ntâmplarea-n sine sunt chiar eu?
Și cum să mor?
Din fiecare strigăt să-mi chem ființa înapoi,
sau să mă-nchid în minte, să repet:
”Ce să aleg? În ce să cad? Unde să trec?
Ce să pătrund? De ce să plec?
Cum să-nțeleg? Ș cum să mor?” - și-apoi să mor...

Adela Puiac
cls. a X-a D
Grup Școlar Industrial Luduș